Globalizarea este în prezent o problemă de care fiecare producător trebuie să țină cont pentru a răspunde cât mai pozitiv nevoilor și cerințelor consumatorilor de pe piețele internaționale. Strategiile de dezvoltare create în acest sens trebuie adaptate la cele mai înalte standarde, pentru a putea concura cu firmele producătoare adverse. Sinteza se bazează pe studiul „Diry Marketing Strategies in the Context of Globalization: Issues and Challenges”, publicat în 2012 de Ashraf Imam, MN Zadeh și Laxmi Rani Dubey, numărul „International Journal of Trade, Economics and Finance”.
Globalizarea în contextul industriei lactatelor
Indiferent de natura industriei despre care vorbim, globalizarea este cu siguranță una dintre cele mai mari provocări strategice ale momentului. În ultimul deceniu, s-a extins considerabil, care, în ciuda crizei financiare și a diverselor recesiuni globale, va continua să crească și să se extindă. Din această perspectivă, globalizarea presupune atât o serie de dimensiuni diferite, cât și o gamă largă de aplicabilitate, fiind definită ca: Dezvoltarea continuă a unei implicări internaționale a unei companii în problematica marketingului geografic, produselor, managementului și resurselor (forța de muncă, materii prime utilizate etc.), în vederea optimizării oportunităților de marketing internațional.
Cererea de produse lactate a crescut semnificativ, mai ales în regiunea asiatică, unde multă vreme a reprezentat aproximativ jumătate din cererea de lapte și produse lactate la nivel global. Factorii care au determinat această creștere a cererii au fost creșterea veniturilor în China, India și alte țări asiatice, precum și schimbările în compoziția alimentelor din regiune. În ceea ce privește producția brută de lapte, India are statutul de lider de peste 13%.
În timp ce, la nivel mondial, fabricile de lapte din sectorul cooperativ procesează 80% din cantitatea de lapte lichid colectată, fabricile private de lactate prelucrează și vând doar 20% din cantitatea de lapte colectată, în stare lichidă, restul fiind rezervat altor categorii de produse lactate, cărora li se acordă o atenție deosebită valorii adăugate.
Strategii de marketing implementate în industria produselor lactate
Produsele lactate au fost și continuă să fie asociate cu sloganul „Got Milk”, adoptat în campania de marketing lansată în 1993. Strategiile de marketing presupun evidențierea în mod clar a valorii nutriționale a produselor (în special în zona pieței bio), prin intermediul canalelor media, precum şi prin dezvoltarea unei serii de produse noi. Asociația Americană de Marketing definește marketingul ca: „procesul de planificare și execuție a conceptului, prețului și promovării, precum și distribuirea ideii, bunurilor și serviciilor, în scopul creării unui schimb optim care să îndeplinească atât obiectivele individuale, cât și cele organizaționale”. Pentru un marketing de succes, departamentele corespunzătoare sunt obligate să utilizeze o gamă largă de strategii care sunt obligatorii: modul, perioada și locul, pentru prezentarea și promovarea unui produs oferit consumatorilor.
Strategiile de marketing de succes creează dorința de a cumpăra produsul promovat. Pentru ca acesta să fie un aspect realizabil, este necesară înțelegerea pe deplin a nevoilor și gusturilor consumatorilor, prin studii de piață caracteristice. De asemenea, este necesar să se știe exact ce informații vor convinge consumatorii să cumpere produsele promovate și, la fel de important, care categorie de public este cel mai susceptibilă de a percepe informațiile primite, într-un mod credibil și pozitiv.
Pentru a crește vânzările, unele strategii de marketing folosesc personaje fictive, persoane publice sau experți medicali, în timp ce alte strategii se limitează la afirmații care abordează probleme legate de beneficiile pentru sănătate ale organismului și organismului prin consumul acestor produse. În prezent, un sfert din toate reclamele se referă la alimente, iar aproximativ jumătate dintre ele promovează produse alimentare și dulciuri cu conținut scăzut de nutriție. Multe dintre aceste reclame vizează adolescenții și copiii, cărora li se prezintă produsele lor folosind personaje familiare, umor și muzică.
Impactul pe care îl au aceste strategii de marketing este ilustrat clar de o gamă largă de studii efectuate pe această temă. Aceste studii arată că atunci când majoritatea reclamelor promovează alimente și dulciuri bogate în grăsimi și zahăr, probabilitatea de a le alege în loc de alimente sănătoase este mult mai mare. Același lucru este valabil și dacă mai mult de 75% este rezervat pentru promovarea alimentelor sănătoase.
Corelarea strategiei cu obiceiul de consum
Deși se știe că strategiile de marketing au un impact direct asupra consumului de produse (în acest caz, produse lactate), trebuie să ne amintim și de influența pe care acestea o au în raport cu obiceiurile alimentare dezvoltate de consumatori. Un exemplu concret este afirmația cercetătorilor de la sfârșitul anilor 1970, care spunea că o dietă bogată în fibre poate reduce riscul de cancer. În ciuda faptului că marea majoritate a consumatorilor nu și-au crescut consumul de cereale bogate în fibre din cauza valului de reclame pe acest subiect din 1984, consumul acestor categorii de cereale a crescut pe parcursul a trei ani cu aproximativ două milioane de consumatori.
De atunci, numărul strategiilor de marketing care au folosit studii științifice asupra produselor pentru promovarea acestora a crescut considerabil. Astfel, se poate observa cum afirmatiile despre beneficiile aduse organismului prin consumul anumitor alimente, adoptate in strategiile de marketing, fie au redus consumul de alimente bogate in grasimi saturate, fie au crescut consumul de lapte degresat, fructe si legume. , sau consumând carne de pește.
O altă metodă de marketing folosită este etichetarea produsului ca fiind „ușoară”, ceea ce înseamnă că o porție din acel produs conține până la 50% mai puțină grăsime decât produsul original. Cu toate acestea, produsele etichetate în acest fel nu sunt neapărat o sursă de hrană mai sănătoasă. În cele mai multe cazuri, cantitatea scăzută de grăsime dintr-un aliment este înlocuită cu o cantitate mare de zahăr. Aceasta înseamnă că puterea calorică a produsului este peste valoarea maximă recomandată. Concepția generală și greșită a consumatorilor este că produsele etichetate „fără grăsimi” înseamnă lipsă de calorii.
Standardele de etichetare a alimentelor definesc alimentele etichetate cu „conținut scăzut de grăsimi” ca fiind acele produse al căror conținut de grăsimi nu depășește 0,5% grame/porție. Prin urmare, consumul mai multor porții din această categorie de alimente poate însemna consumul unui gram sau două grame de grăsime.
Conditii obligatorii
Pentru ca o strategie de marketing a produselor lactate, în contextul Globalizării, să fie considerată un succes incontestabil, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
Prospectarea altor piețe și lărgirea orizontului: în ciuda faptului că portofoliul de produse lactate a crescut constant, industria indiană a produselor lactate ar trebui să se deplaseze pe noi piețe și să se extindă în străinătate.