Aportul pajiștilor la producția de furaje necesare dezvoltării zootehniei are o importanță deosebită, deoarece un furaj cu o compoziție floristică bună, cu o valoare nutritivă completă, având o compoziție echilibrată de proteină, vitamine, săruri și alte substanțe constituie hrana de bază a rumegătoarelor.
Mecanizarea lucrărilor de recoltare, pregătire și stocare
Ioan Hermenean, profesor la Universitatea Transilvania din Brașov, este de părere că ”Cercetarea și practica agricolă au demonstrat că, în aplicarea procedeelor de recoltare și pregătire a fânului, un rol primordial îl are gradul de executare mecanizată a lucrărilor și operațiilor necesare. Prin executarea curentă a unor lucrări mecanizate de calitate superioară și cu randament ridicat se obțin atât producții sporite de furaje, cât și un fân de calitate ridicată. Producțiile superioare se explică, pe de o parte, prin reducerea la limita minimă a pierderilor de furaje la recoltare, iar pe de altă parte printr-o mărire a numărului ciclurilor de recoltare, ca urmare a reducerii epocii de recoltare (scursă de la începutul cosirii plantelor, până la depozitarea fânului). Calitatea fânului obținut se îmbunătățește printr-o reducere a duratei de menținere pe sol a furajului, după cosire, și prin executarea lucrărilor la înalt nivel calitativ”.
În orice zonă ar fi amplasată suprafața suprafața cultivată cu fân, importanța mecanizării lucrărilor este una primordială, deoarece contribuie direct la: reducerea efortului fizic necesar, reducerea necesarului de forță de muncă pe unitatea de suprafață/tona de fân, creșterea eficienței economice a procesului de producție, diminuarea diferenței între zona de șes și cea colinară, reducerea tendinței de depopulare a zonelor colinare și montane, menținerea nealterată a zonelor agroturistice, prin promovarea unei agriculturi durabile.
Mecanizarea este esențială
În acest sens, aprecierile profesorului Vasile Mocanu (Univ. Transilvania) se dovedesc concise și reale: ”Astãzi este de neconceput ca un fermier din zona colinarã sau montanã sã poatã trãi doar din veniturile realizate din agriculturã fãrã sã beneficieze de un grad ridicat de mecanizare a lucrãrilor. Doar mecanizarea permite realizarea unor capacitãţi de lucru superioare cu un consum redus de forţã de muncã şi de efort fizic. Chiar şi în cazul unui grad ridicat de mecanizare veniturile pe unitatea de suprafaţã diferã în funcţie de pantã, deoarece: producţia scade odatã cu creşterea pantei, costul lucrãrilor creşte proporţional cu creşterea pantei, pe de o parte din cauza reducerii capacitãţii de lucru odată cu creşterea pantei, iar pe de altã parte din cauza costului aferent mai ridicat al maşinilor specifice de lucru pe pantã„.
Este unul dintre motivele pentru care, în țările cu agricultură dezvoltată, se practică metoda compensării veniturilor obținute pe terenurile în pantă, față de cele obținute pe terenurile situate pe șes, prin subvenționarea mijloacelor mecanice agricole în funcție de zonă, arendarea cu taxe mici disponibile, acordarea de credite cu dobândă redusă și rambursabile pe termen lung, pentru procurarea mașinilor și instalațiilor necesare.
Cãi de mecanizare a recoltãrii și stocării fânului, în pantă
În funcție de mărimea suprafeței, producția de furaj (grad de intensivizare), distanța și accesul la parcele, pentru mecanizarea furajelor de pe pajiști se acționează pe căi liniare și apropiate ca tehnică:
- folosirea tractoarelor și mașinilor clasice, pentru lucru pe terenurile cu panta de până la 9 grade (16%);
- adaptarea tractoarelor și mașinilor clasice, pentru a lucra pe terenuri cu panta de până la 14 grade (25%);
- realizarea și echiparea unor tractoare speciale, pentru acționarea unor mașini agricole (de obicei, clasice) pe terenuri cu panta de pănă la 19-24 grade (35-45%),
- realizarea unor mașini autopropulsate, specializate pentru recoltatul furajelor, pe terenuri cu pantă mai mare 19-24 grade (35-45%).
Adaptările inevitabile care trebuie făcute tractoarelor și mașinilor clasice, pentru a putea lucra pe pante, constau în: lestarea punților din față ale tractoarelor, lestarea roților motoare, folosirea roților jumelate pentru roțile motoare ale tractoarelor, lestarea roților directoare la vindroverele autopropulsate, reglarea ecartamentului maxim la tractoarele folosite. Prin aceste adaptări se reușește mărirea pantei de lucru a agregatelor clasice.
Cerințe impuse
”Principalele cerințe impuse unui tractor destinat special acționării mașinilor de recoltat furaje pe terenurile în pantă sunt: puterea suficientă a motorului pentru asigurarea acționării mașinilor de recoltat, coeficient cât mai mare de adaptabilitate a unui motor cât mai mare, toate roțile motoare (centrul de masă coborât), anvelope duble pe puntea motoare din spate, prize de putere frontală cuplabile sub sarcină (pe spate), manevrabilitate ridicată, posibilitate de blocare a diferențialelor, instalații pentru frânare de serviciu, dotare cu cadru sau ramă de rezistență pentru protecția la răsturnare, mecanisme de suspendare prevăzute cu posibilitatea de cuplare rapidă a mașinilor și echipamentului de lucru, poziția centrală a prizelor de putere, masă specifică mai mică de 60 kg/kW”, subliniază prof. Ioan Hermenean, în lucrarea ”Mecanizarea lucrărilor agricole în zona montană”.
Pentru recoltarea cât mai puțin costisitoare și cât mai eficientă a furajelor de pe terenurile cu pante mai mari de 19 grade (35%) s-au realizat mașini autopropulsate specializate, care pot lucra, în mod obișnuit, până la pante de 31 grade (60%), iar în cazuri extreme până la 39 grade (80%). Este vorba, în special, de: perfecționarea motocositorilor cu oaxă, realizarea/perfecționarea motocositorilor cu două axe, realizarea de autovehicule speciale destinate încărcatului și transportului furajelor, realizarea de sașiuri autopropulsate (în special, echipamentul de încărcat și transport furaje).